România urcă în liga mare a NATO și schimbă fundamental harta logistică a Europei

NATO schimbă radical harta logistică a Europei și mută o parte esențială a sprijinului militar pentru Ucraina în România. În primele săptămâni ale anului 2026, Alianța va pune în funcțiune un nou hub strategic major, construit pe teritoriul românesc, care va prelua o parte semnificativă din transporturile de armament și echipamente destinate Ucrainei.

Mass-media poloneze recunosc oficial că rolul exclusiv al Varșoviei în sprijinul militar pentru Ucraina se încheie, iar România devine noul pilon strategic al NATO pe flancul estic. Potrivit unei ample analize publicate de presa poloneză și preluate în spațiul central-european, Alianța Nord-Atlantică a decis să deschidă în România un nod logistic major, capabil să preia o parte semnificativă din fluxul de armament și echipamente destinate Ucrainei.

Decizia marchează sfârșitul dependenței NATO de o singură rută și repoziționează România în centrul arhitecturii de securitate a Europei de Est.

„Monopolul polonez” se încheie

Publicațiile poloneze subliniază că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 90% din ajutorul militar occidental a tranzitat Polonia, în special prin aeroportul Jasionka, lângă Rzeszów. Până la finalul anului 2025, prin acest sistem au trecut peste 220.000 de tone de echipamente militare, într-un efort logistic fără precedent.

Însă tocmai această concentrare a devenit, potrivit analiștilor polonezi, o vulnerabilitate strategică majoră. NATO a decis astfel să creeze o rută paralelă complet funcțională în România, reducând presiunea asupra Poloniei și fragmentând riscurile.

România, noul nod strategic al NATO

Noul hub logistic, denumit LEN-R (Logistic Enabling Node – Romania), este construit la Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii, o locație descrisă de presa poloneză drept „aleasă cu grijă, departe de front, dar excelent conectată”.

Spre deosebire de soluțiile provizorii, România dezvoltă un nod complet RSOM, capabil să primească transporturi strategice aeriene și maritime, să depoziteze și pregătească tehnică militară, dar și să redistribuie rapid echipamentele spre Ucraina.

Analiștii polonezi notează că acest tip de infrastructură nu se construiește pentru câteva luni, ci indică o strategie NATO pe termen lung.

Constanța, avantajul pe care Polonia nu îl are

Un alt element esențial evidențiat de presa poloneză este Portul Constanța, considerat „asul din mânecă” al României. Cel mai mare port de la Marea Neagră permite sosirea tehnicii militare grele pe mare, care poate fi apoi transportată rapid către Câmpia Turzii și mai departe spre Ucraina.

Această integrare mare–aer–cale ferată–rutier creează un coridor logistic complet, imposibil de replicat de Polonia, care depinde în principal de transportul aerian și terestru.

Câmpia Turzii, baza care schimbă jocul

Presa poloneză descrie modernizarea Bazei 71 drept „un proiect de anvergură strategică”, finanțat de SUA și NATO, capabil să primească cele mai mari avioane de transport din lume, inclusiv C-17 și C-5 Galaxy.

România devine astfel un nod de redistribuire între transporturile intercontinentale și frontul estic, un rol rezervat până acum doar Poloniei.

Mesaj clar de la NATO: sprijin pe termen lung

Concluzia presei poloneze este tranșantă: NATO nu mai mizează pe o singură poartă spre Ucraina, iar România intră în liga statelor-cheie ale securității europene.

„Construcția unei astfel de infrastructuri arată că Alianța se pregătește pentru ani, nu pentru luni”, notează analiștii citați, subliniind că România devine un actor strategic central, nu doar o rută de tranzit.