Erdogan cere intervenția trupelor străine în Ucraina (surse)

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan își va prezenta propunerea de a îngheța războiul ruso-ucrainean în termenii actuali la o întâlnire a liderilor G20 de la Rio de Janeiro, pe 18 noiembrie, scrie Bloomberg, citând surse avizate în acest sens.

Potrivit acestora, propunerea lui Erdogan prevede că Ucraina “ca o concesie pentru Putin” va amâna discuțiile privind aderarea țării la NATO cu cel puțin 10 ani.

Erdogan propune, de asemenea, formarea unei zone demilitarizate în estul Donbassului și desfășurarea trupelor internaționale acolo “ca o garanție suplimentară”. În plus, președintele turc propune să ofere Ucrainei provizii militare drept compensație pentru acceptarea de a nu deveni membru al NATO.

Oficialii turci au declarat pentru Bloomberg că ar fi dificil pentru Ucraina să accepte o astfel de ofertă, dar, în opinia lor, “aceasta este cea mai realistă abordare”. Agenția scrie că oficialii turci „ar dori să amâne discuțiile despre soarta teritoriilor ocupate pe termen lung și să se concentreze pe asigurarea unei încetări a focului stabile”.

Erdogan speră că va reuși să-l convingă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să ia parte la discuțiile de la Istanbul, deoarece, potrivit surselor agenției, liderul turc “a primit informații care indică faptul că Ucraina ar putea pierde mult mai multe teritorii în lunile următoare dacă ostilitățile nu sunt oprite”.

Negocierile de pace

Summitul G20 va avea loc la Rio de Janeiro în perioada 18-19 noiembrie. Rusia și Turcia fac parte din G20, Ucraina nu.

Președintele Ucrainei nu va participa la summit, deoarece președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva “a ignorat cererile din ce în ce mai disperate ale lui Zelensky pentru o invitație”, scrie Bloomberg.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu va merge la summit pentru a nu “perturba” activitatea forumului din cauza faptului că un mandat internațional de arestare este în vigoare împotriva sa.

Brazilia și Rusia sunt membre ale BRICS.

Recent, aliații Ucrainei și-au intensificat încercările de a convinge părțile implicate în conflict să înceapă negocierile. Pe 15 noiembrie, cancelarul german Olaf Scholz a avut prima sa conversație telefonică cu Vladimir Putin în doi ani. Președintele francez Emmanuel Macron nu a exclus că ar putea vorbi cu Putin, dar numai atunci când “contextul” este potrivit pentru acest lucru. Macron crede că Putin “nu vrea pacea” și nu este pregătit să negocieze în această privință.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 16 noiembrie, într-un interviu acordat lui Suspilne, că autoritățile ucrainene “trebuie să facă totul” pentru a pune capăt diplomatic războiului în 2025.

Brazilia găzduieşte un summit G20 umbrit de războaie şi de revenirea lui Trump, cu scopul de a ajunge la un acord pentru combaterea foametei

Brazilia se pregăteşte să găzduiască summitul Grupului celor 20, însă pare puţin probabil ca principalele naţiuni bogate şi în curs de dezvoltare să semneze o declaraţie semnificativă privind geopolitica: Reuniunea de luni şi marţi de la Rio de Janeiro este umbrită de două războaie majore şi de recenta victorie electorală a lui Donald Trump, relatează AP, conform News.ro.

Tensiunile globale crescute şi incertitudinea cu privire la viitoarea administraţie Trump au temperat orice aşteptări cu privire la o declaraţie ferm formulată care să abordeze conflictele din Orientul Mijlociu şi dintre Rusia şi Ucraina. Experţii anticipează, în schimb, un document final axat pe probleme sociale precum eradicarea foametei – una dintre priorităţile Braziliei – chiar dacă îşi propune să includă cel puţin o menţiune a războaielor în curs.

„Diplomaţia braziliană a fost puternic angajată în această sarcină, dar să te aştepţi la o declaraţie substanţial puternică şi consensuală într-un an ca 2024, cu două conflicte internaţionale grave, înseamnă să pui ştacheta foarte sus”, a declarat Cristiane Lucena Carneiro, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea din Sao Paulo.

După ce preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a zădărnicit candidatura fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro în 2022, în comunitatea internaţională a existat un oarecare entuziasm faţă de perspectiva ca liderul de stânga şi diplomatul experimentat – pe care Barack Obama l-a numit odată „cel mai popular politician de pe Pământ” – să găzduiască G20. Bolsonaro a avut puţin interes personal în summiturile internaţionale, a lăsat politica externă să fie ghidată de ideologie şi a intrat în conflict cu mai mulţi lideri, inclusiv cu Emmanuel Macron din Franţa. Lula a preluat funcţia şi a citat adesea un slogan: „Brazilia s-a întors”.

Sub conducerea lui Lula, Brazilia a revenit la principiul său de nealiniere, vechi de decenii, pentru a elabora strategia care să îi protejeze cel mai bine interesele într-o lume tot mai multipolară. Aceasta implică discuţii cu toate părţile, ceea ce, potrivit experţilor, a conferit Braziliei o poziţie privilegiată pentru a găzdui un summit precum G20.

Dar politica externă a administraţiei sale a ridicat uneori anumite semne de întrebare. Un plan de pace Brazilia-China pentru Rusia şi Ucraina nu prevede retragerea Rusiei din Ucraina şi a fost criticat de liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Iar Lula a provocat un incident diplomatic cu Israelul după ce a comparat acţiunile acestuia din Gaza cu Holocaustul.

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA şi revenirea iminentă a doctrinei „America pe primul loc” ar putea, de asemenea, să împiedice spiritul diplomatic necesar pentru un acord larg asupra problemelor care divizează.

„Dacă avem o certitudine, aceasta este cu privire la scepticismul lui Donald Trump faţă de multilateralism”, a declarat Carneiro.

Doi oficiali din Brazilia şi unul dintr-o altă naţiune G20 spun că negociatorii argentinieni stau în calea unei declaraţii comune. Aceştia au vorbit sub rezerva anonimatului deoarece nu au fost autorizaţi să vorbească public. Doi dintre aceştia au declarat că negociatorii argentinieni au ridicat mai multe obiecţii la proiect. Aceştia se opun cu cea mai mare vehemenţă unei clauze care solicită o taxă globală pentru super-bogaţi – pe care o acceptaseră anterior, în iulie – şi unei alte clauze care promovează egalitatea de gen.

Ambasadorul Mauricio Lyrio, negociatorul-cheie al Braziliei la G20, a declarat jurnaliştilor la 8 noiembrie că declaraţia finală a liderilor ar trebui să abordeze războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, dar că diplomaţii încă discută cum să ajungă la un limbaj universal acceptabil.

„Mesajul principal, fireşte, este că trebuie să obţinem pacea nu numai în ceea ce priveşte aceste conflicte, ci toate conflictele”, a declarat el în capitala Brasilia, adăugând că lansarea de către Lula, luni, a unei alianţe globale împotriva foametei şi sărăciei este la fel de importantă ca declaraţia finală.

„Declaraţia liderilor va fi încununarea realizărilor. Dar, în acelaşi timp, conform instrucţiunilor preşedintelui însuşi, avem un G20 axat pe acţiuni concrete, cum ar fi lansarea unei alianţe globale împotriva foametei, cu un pachet de programe sociale foarte concrete şi mecanisme inovatoare pentru a satisface resursele necesare pentru punerea lor în aplicare.”

Lula, un fost sindicalist care provine dintr-un mediu modest, a făcut din lupta împotriva foametei o prioritate în timpul primelor sale două mandate de preşedinte (2003-2010), atât în ţară, cât şi în străinătate. Numărul brazilienilor subnutriţi a scăzut cu peste 80% în 10 ani, potrivit unui raport ONU din 2014.

Alianţa lui Lula împotriva foametei este singurul dintre obiectivele principale ale Braziliei pentru o declaraţie G20 care va fi obţinut, potrivit lui Thomas Traumann, fost ministru al guvernului şi consultant politic stabilit la Rio.

„Brazilia dorea un acord global pentru combaterea sărăciei, un proiect de finanţare a tranziţiei ecologice şi un anumit consens cu privire la o taxă globală pentru super-bogaţi. Doar primul a supravieţuit”, a declarat Traumann.

Preşedintele american Joe Biden va participa la summit.după o oprire la Lima pentru forumul de cooperare economică Asia-Pacific.

Oficialii Casei Albe insistă asupra faptului că vizitele lui Biden la APEC şi G20 vor fi substanţiale, cu discuţii pe teme climatice, infrastructură globală, eforturi de combatere a narcoticelor şi întâlniri individuale cu lideri mondiali, inclusiv cu preşedintele chinez Xi Jinping. Aceşti oficiali spun că Biden va folosi, de asemenea, summiturile pentru a face presiuni asupra aliaţilor să menţină sprijinul pentru Ucraina, care încearcă să respingă invazia Rusiei, şi să nu piardă din vedere găsirea unui sfârşit pentru războaiele din Liban şi Gaza.

Potrivit lui Danielle Ayres, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Federală din Santa Catarina, orice angajamente luate de Biden ar putea fi anulate de următoarea administraţie de la Casa Albă.

„Ar însemna că Trump ar trebui să fie proactiv şi să spună că SUA nu va face ceva pentru care s-a angajat la nivel internaţional”, a declarat Ayres. „Acest lucru are un cost. Generează nesiguranţă, o percepţie proastă din partea comunităţii internaţionale faţă de Trump.”

De asemenea, alegerea lui Trump ar putea determina alte ţări să privească spre China ca spre un partener mai de încredere.

Un absent de marcă la G20 va fi preşedintele rus Vladimir Putin, împotriva căruia Curtea Penală Internaţională a emis un mandat care obligă statele membre să îl aresteze, iar delegaţia Rusiei va fi condusă de Serghei Lavrov. Israelul nu este membru al G20.