Adevărul și numai adevărul
”Pe linia de fractură care desparte spaţiul lumii occidentale şi euroatlantice de cel al estului apropiat şi îndepărat, ruşii au stabilit acum o linie de forţă cu un uriaş potenţial distructiv. Cea care începe de la Marea Baltică trece prin Marea Neagră, exact pe la poarta de est a României, şi ajunge în Mediterană”, scrie Cristian Unteanu în Adevărul. El discută amplasarea de rachete performante rusești în trei puncte cheie: Kaliningrad, Crimeea și Siria. ”Cu posibile consecinţe extrem de serioase, scrie analistul, căci (...) ”există posibilitatea ca(...) avioane militare ale NATO care patrulează înăuntrul propriei zone de competenţă a Alianţei, să devină oricând vulnerabile la un atac”. Unteanu atrage atenția că e greu de spus in ce conditii s-ar putea activa concret aceste arme rusești. Contextul de securitate e foarte volatil. În clipa de față sunt diplomaţi şi ofiţeri turci de rang înalt care cer azil politic inclusiv în ţări NATO. Există apoi ”un eveniment extrem de grav reprezentat de incidentele din jurul bazei de la Incirlik, blocată de trupele armatei turce” și, ”coincidenţă sau nu”, rusii acuza un incident serios in Crimeea. Ar fi provocat de partea ucraineană și s-a soldat cu moartea unor soldaţi ruşi. Acolo, totul ”a escaladat acum la o situaţie extremă, adică ridicarea la maximum a nivelului de alertă de luptă a întregii armate ucrainiene masată la zona estică. Şi anularea imediată de către Putin personal a următoarei runde din septembrie de negocieri pentru aplicarea Acordului de la Minsk”. Deocamdată, oficialii NATO spun că totul este sub control, că nu exista un pericol real de rupere a Turciei din blocul atlantic. La fel spun și turcii. Deci, spune comentatorul de la Adevarul, doar viitorul ne poate lămuri. Și o va face repede.
În acelasi cotidian, Răzvan Voncu scrie despre demontarea corturilor instalate în 2009 de demonstranți in Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău. Este un lucru binevenit și remarcabil prin faptul ca s-a petrecut fără incidente. Voncu crede că a fost regretabil ca partidele pro-europene din guvernarea anterioară să nu fi reusit fromarea unui guvern după alegerile din 2014, dar că, mai ales în perspectiva alegerilor prezidențiale din decembrie, era esențial să nu existe presiuni de stradă la adresa instituțiilor democratice ale statului.