Pericol major pentru mega proiectul care va face din România cel mai mare jucător din Europa în domeniul energetic

Autoritățile de mediu din România se pregătesc să dea undă verde proiectului Neptun Deep – cea mai mare exploatare de gaze naturale din zona românească a Mării Negre. Oficialii de la București vorbesc despre importanța strategică a proiectului energetic. În schimb, activiștii de mediu spun că instituțiile se grăbesc și nu țin cont de efectele negative asupra biodiversității din Marea Neagră.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Constanța publica, pe 14 iunie, pe pagina sa de internet decizia privind emiterea acordului de mediul necesar începerii exploatării de gaze din perimetrul Neptun Deep. E un pas preliminar acordării avizelor finale de mediu pentru proiectul despre care autoritățile române speră că va asigura independența energetică a țării. Neptun Deep presupune exploatarea, timp de 20 de ani, a 100 de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră – echivalentul consumului pe nouă ani al României.

Neptun Deep este derulat de companiile OMV Petrom și Romgaz (deținută de statul român), iar costurile de exploatare sunt estimate la 4 miliarde de euro. Companiile vor exploata o suprafață de 7.500 km2 din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră – la o distanță de circa 160 kilometri de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.
OMV Petrom și Romgaz spun că vor începe forajul în Marea Neagră în 2025, urmând să livreze primele particule de gaz în 2027. Decizia privind emiterea acordului de mediu a fost urmată de un draft în care autoritățile de mediu detaliază că cele două companii au prezentat suficiente argumente că exploatarea nu va avea un impact negativ asupra mediului. Documentul va fi urmat de acordul de mediu final, care ar trebui să țină cont de eventualele observații transmise Agenției pentru Protecția Mediului de către cei interesați. După acel acord final, OMV și Romgaz mai au nevoie de autorizația de construire pentru a demara lucrările. Unul dintre cele mai importante ONG-uri de mediu din România, Greenpeace, a anunțat deja că va contesta acordul de mediu dacă forma finală a acestuia va fi similară cu cea pusă în dezbatere de APM Constanța. Greenpeace critică proiectul și spune că a strâns peste 11.000 de semnături ale unor români care cer ca ministrului Mediului să respingă acordul.   Dezbateri publice în sate din România și Bulgaria Într-o scrisoare deschisă transmisă ministrului Mediului, Mircea Fechet, Greenpeace îi cere oficialului să respingă „acordul de mediu toxic ce ar da undă verde proiectului fosil Neptun Deep”. Organizația de mediu susține că proiectul va avea un impact climatic uriaș, care va pune în pericol planurile României pentru neutralitate climatică. „Întregul proces de obținere a acordului de mediu pentru Neptun Deep a fost o glumă proastă, la care nu va râde nimeni. Cu siguranță nu vor râde generațiile viitoare despre care vorbiți dumneavoastră, domnule ministru. Copiii noștri și copiii copiilor noștri vor primi o lume toxică”, i-au scris ministrului activiștii de la Greenpeace. Vlad Cătună, coordonator de campanii cu privire la climă și energie al Greenpeace România, detaliază pentru Europa Liberă care sunt problemele pe care organizația le invocă în privința acordului de mediul pentru Neptun Deep. În primul rând, acesta critică modul în care au fost organizate dezbaterile publice premergătoare acordului. „Prea puține și în locuri nepotrivite”, spune Cătună. Ambele dezbateri publice au fost organizate de OMV Petrom. Prima rundă de consultări a avut loc la Tuzla, în județul Constanța, o comună de 6.200 de locuitori de pe litoralul românesc – pe 9 ianuarie 2024, imediat după sărbătorile de iarnă. „Consultarea de la Tuzla a fost în sine un «one man show» al OMV Petrom, în rol de amfitrion, la care Agenția de Protecția Mediului Constanța (APM) doar a asistat, fără a avea vreun rol de mediere sau lămurire a celor prezenți. Practic, documentele pregătite de un consultant plătit de OMV Petrom au fost validate tacit de APM, chiar dacă ele ascund erori hilare”, descrie acea dezbatere Greenpeace. A două dezbatere a avut loc în luna mai, la Kavarna, pe litoralul bulgăresc al Mării Negre. La începutul anului, Bulgaria a cerut refacerea raportului privind impactul asupra mediului. Într-un document transmis Ministerului Mediului de la București, instituția omoloagă de la Sofia invoca „riscul potențial de sănătate pentru Republica Bulgaria, ca urmare a implementării proiectului, este legat de posibila poluare a apelor teritoriale bulgărești”. Agenția pentru Mediu Constanța susține că unul dintre motivele pe care se bazează decizia de emitere a acordului de mediu este că Bulgaria a transmis, între timp, că nu mai are obiecții. „Partea bulgară consideră că România și-a îndeplinit obligațiile privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier, derulată în conformitate cu prevederile Convenției Espoo și, în consecință, România poate continua procedura de reglementare la nivel național”, transmite APM Constanța. În motivarea draftului privind acordul de mediu, APM mai invocă și un raport privind impactul asupra mediului.   Amprentă de carbon negativă? Raportul respectiv, realizat în toamna anului trecut de compania Blumenfield, la comanda OMV Petrom și Romgaz, dezvăluie că proiectul Neptun Deep va avea o amprentă de carbon negativă asupra mediului, pentru că gazele scoase din Marea Neagră vor înlocui cărbunele exploatat din România. Logica ar fi că gazele extrase din Marea Neagră vor permite României să nu mai exploateze cărbune, iar poluarea produsă de exploatarea Neptun Deep va fi mai mică decât cea produsă în prezent de către mine. E un calcul cu care Greenpeace nu este de acord. Organizația internațională a comandat la rândul ei un studiu care să estimeze nivelul emisiilor cu efect de gaz de seră ce ar putea fi produse în timpul exploatării din Marea Neagră. Studiul, consultat de Europa Liberă, a fost realizat de institutul de cercetare belgian ERCST. Luându-se în calcul o producție de 100 de miliarde de metri cubi de gaze, pe o perioadă de 20 de ani, amprenta totală de carbon a proiectului Neptun Deep ar urma să fie de aproximativ 207 milioane de tone de CO2e. CO2e înseamnă totalitatea gazelor cu efect de seră emise, exprimate în unitatea de măsură e dioxidului de carbon. „Realitatea este că începerea exploatării zăcămintelor din Neptun Deep dă peste cap planurile climatice ale României (în 2050 vrem să fim neutri climatic), gazele devenind chiar o povară în condițiile în care nu vor mai putea fi folosite în industria energetică dincolo de 2036. În plus, deși se laudă cu planuri de sustenabilitate, OMV Petrom și Romgaz devin cei mai mari poluatori cu emisii de carbon din România”, transmite Greenpeace. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Romgaz transmite că „evaluarea impactului asupra mediului, după cum reiese din concluziile studiilor de mediu, arată că Proiectul Neptun Deep nu este de natură să inducă un impact semnificativ asupra factorilor de mediu și mediului socio-economic.” „Proiectul se bazează pe practici și tehnologii internaționale utilizate în dezvoltările de apă adâncă din întreaga lume. Intensitatea estimată a emisiilor directe de carbon a proiectului este semnificativ sub media industriei.” Într-un interviu pentru Agerpres, directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat în urmă cu o săptămână că „proiectul Neptun Deep nu induce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu și asupra mediului socio-economic.” „Proiectul se bazează pe practici și tehnologii internaționale utilizate în exploatarea în ape adânci în întreaga lume. Intensitatea directă a emisiilor carbon estimată a proiectului este semnificativ sub media industriei”, a spus ea. „Respectăm toți pașii procedurali pentru a ne asigura că proiectul Neptun Deep este implementat în siguranță și în deplină conformitate cu autorizațiile și legislația specifice”, a completat directorul general al OMV Petrom.   Unde ajunge apa uzată deversată în timpul proiectului? În perioada celor doi ani de exploatare vor fi deversate în Marea Neagră peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată, a căror compoziție chimică nu este cunoscută în acest moment, spun activiștii de mediu. Vlad Cătună, de la Greenpeace, spune pentru Europa Liberă că raportul privind impactul asupra mediului – validat de APM Constanța – conține referințe cu privire la nivelul de toxicitate al apelor deversate în Marea Neagră în timpul exploatării. Aceste studii au fost realizate de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și se mai află și în posesia Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABA – DL). „Am făcut solicitare atât către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa cât și către ABA – DL să ni le pună la dispoziție. Au refuzat, așa că i-am dat în judecată. Practic, noi nu știm ce conține apa uzată deversată pe perioada proiectului și vă dați seama să fie o cantitate enormă de apă uzată reziduală care va fi deversată în Marea Neagră pe o perioadă de 20 de ani”, spune Vlad Cătună. Europa Liberă a solicitat puncte de vedere de la cele două instituții menționate de Vlad Cătună. Vom publica răspunsurile imediat ce le vom primi. O altă problemă semnalată de Vlad Cătună este referitoare la minele marine care plutesc în Marea Neagră, ca urmare a războiului dintre Rusia și Ucraina. „Autoritățile nu au evaluat riscul acestor mine marine și nici nu au propus niște scenarii de diminuare a acestor riscuri până în acest moment. Nu sunt prevăzute măsuri în documentația proiectului”, spune el. Europa Liberă a solicitat un punct de vedere atât de la Ministerului Mediului, cât și de la ministrul Mediului, Mircea Fechet. Vom publica răspunsurile acestora imediat după ce le vom primi.   Ce urmează pentru Neptun Deep Următorul pas după acordul de mediu va fi obținerea autorizației de construcție, pe care cele două companii vor trebuie să o obțină de la Ministerul Energiei. Recent, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit și el despre acest proiect spunând că, din 2027, România va fi numărul unu ca producător de gaze în Europa, datorită Neptun Deep. „Cred că [proiectul] este pe o cale fără întoarcere, date fiind investițiile deja făcute în proiect și aproape 90% dintre contracte deja semnate”, a menționat Burduja. Și Ministerul Finanțelor s-a mobilizat pentru ca Neptun Deep să poată începe. Recent, instituția a publicat o propunere de act normativ pentru a se asigura că investițiile în Neptun Deep se vor desfășura fără probleme. Potrivit legislației actuale, există riscul să apară dificultăți de aplicare a TVA și a accizelor, a anunțat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. „Neptun Deep va avea certitudine din punct de vedere al regimului fiscal aplicabil și nu se va lovi de obstacole birocratice”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom, a mai declarat în interviul pentru Agerpres că toate contractele majore de execuție pentru Neptun Deep au fost deja atribuite unor „companii-cheie care activează la nivel global.” „Lucrăm în paralel pe mai multe direcții, de la autorizare și contractare până la fabricare, instalare și foraj. Unele dintre lucrări se desfășoară aici, în România, altele, precum fabricarea, au loc în Indonezia și Italia. Deci, avem mai multe locații unde se lucrează la diverse aspecte ale proiectului”, a mai spus reprezentantul companiei. Sursa: Revista Presei Rador Radio România